În ultimele decenii, probioticele au devenit un subiect intens studiat în domeniul nutriției și al sănătății. Aceste microorganisme vii, cunoscute pentru beneficiile lor asupra echilibrului microbiomului intestinal, joacă un rol crucial în menținerea sănătății generale. Dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist CIO și fondator al centrului „Silueta Naturală”, aduce în prim-plan impactul probioticelor asupra sistemului digestiv și sănătății întregului organism, bazându-se pe cele mai recente cercetări clinice.
Ce sunt probioticele și cum funcționează?
Probioticele sunt microorganisme benefice, în principal bacterii și drojdii, care contribuie la echilibrul florei intestinale. Acestea fac parte din microbiomul intestinal, un ecosistem complex format din trilioane de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.
Conform unui studiu publicat în Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, microbiomul intestinal joacă un rol central în digestie, metabolism și funcționarea sistemului imunitar. Probioticele acționează prin colonizarea intestinului cu bacterii benefice, care inhibă dezvoltarea microorganismelor patogene, îmbunătățesc digestia și susțin absorbția nutrienților esențiali.
Beneficiile probioticelor pentru sănătatea intestinală
1. Restaurarea echilibrului microbiomului intestinal
Dezechilibrele microbiomului, cunoscute sub numele de disbioză, pot fi cauzate de factori precum dieta nesănătoasă, stresul sau utilizarea excesivă a antibioticelor. Probioticele contribuie la refacerea echilibrului natural al florei intestinale, prevenind astfel problemele digestive, cum ar fi balonarea, diareea sau constipația.
Un studiu realizat de World Gastroenterology Organization arată că suplimentarea cu probiotice reduce semnificativ incidența diareei asociate cu antibiotice, cu până la 42%.
2. Prevenirea și gestionarea sindromului de colon iritabil (SCI)
Sindromul de colon iritabil afectează aproximativ 10-15% din populația globală și se manifestă prin simptome precum dureri abdominale, balonare și modificări ale tranzitului intestinal. Cercetările publicate în American Journal of Gastroenterology demonstrează că anumite tulpini de probiotice, cum ar fi Bifidobacterium și Lactobacillus, pot ameliora simptomele SCI, reducând inflamația și îmbunătățind funcția de barieră a intestinului.
3. Întărirea sistemului imunitar
Aproximativ 70% din sistemul imunitar este localizat în tractul gastrointestinal. Probioticele stimulează producerea de anticorpi și celule imunitare care apără organismul împotriva infecțiilor. Studiile arată că persoanele care consumă probiotice în mod regulat sunt mai puțin predispuse la infecții respiratorii sau gastrointestinale.
Impactul probioticelor asupra sănătății generale
Deși beneficiile principale ale probioticelor sunt legate de sănătatea intestinală, efectele lor se extind la alte sisteme ale organismului:
1. Sănătatea mentală
Cercetările recente subliniază legătura strânsă dintre intestin și creier, cunoscută sub numele de axa intestin-creier. Studiile publicate în Frontiers in Psychiatry sugerează că probioticele pot reduce simptomele de anxietate și depresie prin influențarea microbiomului intestinal, care joacă un rol în producerea de neurotransmițători, precum serotonina.
2. Controlul greutății corporale
Un microbiom sănătos contribuie la reglarea metabolismului și a apetitului. Studiile publicate în Nature arată că probioticele, în special tulpinile din genul Lactobacillus, pot ajuta la prevenirea acumulării excesive de grăsime și la îmbunătățirea sensibilității la insulină.
3. Sănătatea pielii
Probioticele contribuie la reducerea inflamației și la întărirea barierei naturale a pielii. Un studiu efectuat de Journal of Dermatology a arătat că anumite tulpini probiotice pot reduce severitatea acneei și a dermatitei atopice.
Surse alimentare de probiotice
Probioticele pot fi obținute atât din alimente, cât și din suplimente. Printre cele mai comune surse alimentare se numără:
- Iaurtul și kefirul: Acestea conțin bacterii vii, cum ar fi Lactobacillus și Bifidobacterium, care contribuie la echilibrul microbiomului.
- Murăturile fermentate natural: Varza murată și kimchi sunt surse excelente de probiotice.
- Produsele din soia fermentată: Miso și tempeh sunt bogate în microorganisme benefice.
Este important ca alimentele să fie procesate minim pentru a păstra probioticele active. De asemenea, fiecare persoană ar trebui să aleagă surse care se potrivesc preferințelor și toleranței alimentare.
Factori care influențează eficiența probioticelor
Deși probioticele au numeroase beneficii, eficiența lor poate varia în funcție de mai mulți factori:
- Tulpina probiotică: Fiecare tulpină are efecte specifice asupra organismului, iar alegerea trebuie să fie adaptată nevoilor individuale.
- Doza: Cercetările sugerează că o doză de cel puțin 1 miliard de unități formatoare de colonii (CFU) pe zi este necesară pentru a observa beneficii.
- Durata administrării: Consumul regulat pe o perioadă extinsă este esențial pentru menținerea beneficiilor.
Când este necesară consultarea unui specialist?
Deși probioticele sunt în general sigure pentru majoritatea oamenilor, persoanele cu afecțiuni medicale preexistente sau cu un sistem imunitar slăbit ar trebui să consulte un medic înainte de a începe administrarea. Alegerea tulpinii potrivite și ajustarea dozei pot face diferența în obținerea rezultatelor dorite.
Probioticele reprezintă un instrument valoros în menținerea sănătății intestinale și generale. Ele contribuie la prevenirea și gestionarea numeroaselor afecțiuni, susținând un microbiom intestinal echilibrat și, implicit, o stare generală de bine.
Dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist CIO, evidențiază importanța integrării probioticelor în dieta zilnică, sub supravegherea unui specialist, pentru a maximiza beneficiile și a evita eventualele riscuri.
Pentru orice întrebări legate de alimentație, pentru energie maximă și stare de bine, puteți accesa programul „Slăbește și Menține-te!” Acesta oferă sprijin personalizat pentru adoptarea unui stil de viață echilibrat și sănătos.
